Sarbatoarea Nationala a Québec-ului sau Saint-Jean-Baptiste este o sărbătoare celebrată în fiecare an pe 24 iunie, sărbătoarea Nașterii Sf. Ioan Botezătorul. În Quebec, aceasta este o sărbătoare publică, cu festivități care au loc la 23 și 24 iunie si care sunt finanțate public și organizat de Comité organisateur de la Fête nationale. 24 iunie este, de asemenea, sărbătorită ca un festival de cultură franceză canadiană în alte provincii canadiene și Statele Unite ale Americii.
Origini
Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul sau de vară a fost un eveniment foarte popular în vechiul regim Francez, și este încă sărbătorită ca o zi de sărbătoare religioasă în mai multe țări, cum ar fi Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Spania, Letonia și Lituania.
Tradiția a ajuns în Canada, cu primii coloniști francezi. Primele festivitățile au avut loc pe malurile râului Saint Lawrence în seara zilei de 23 iunie 1636, cu un foc de tabara si cinci focuri de tun.
Ziua Saint-Jean-Baptiste
In Lower Canada, celebrarea Nașterii Sf. Ioan Botezătorul a avut un ton patriotic în 1834 la inițiativa unul dintre fondatorii ziarului La Minerve, Ludger Duvernay, care va deveni mai târziu primul președinte al Saint-Jean -Baptiste Society. În primăvara anului 1834, Duvernay și alti patrioti au participat la festivitățile Ziua Sfântului Patrick, celebrarea a diasporei irlandeze, în Montreal. Acest fapt ar fi dat ideea de a organiza ceva asemănător si pentru Canadieni.
La care 24 iunie George-Étienne Cartier „O Canada! Mon pays mes amours ” a fost cântat prima dată în timpul unui mare banchet patriotic, în grădinile avocatului John McDonnell, în apropiere de vechea Windsor Station, Montreal. Canada în cântec se referă la Canada de Jos, astăzi sudul Quebec.
Două zile mai târziu, La Minerve a concluzionat: „.. Aceasta sarbatoare, al cărui obiectiv este de a consolida uniunea canadienilor, nu va merge fără roade, va fi sărbătorită în fiecare an ca o sărbătoare națională” celebrare reaparut in 1835, 1836, 1837.
Drapeau Carillon Sacré-Coeur:. Un steag Carillon fluturat de oameni de pe Saint-Jean-Baptiste zile de la crearea sa în 1902 până în 1948 actuală Drapelul de Quebec se bazează pe acest design, și a fost adoptat în 1948.
In 1834, Duvernay a stabilit Asociația de caritate Saint-Jean Baptiste, în scopul de a avea Saint-Jean-Baptiste sărbătorit acel an. Asociația a fost infiintata in 1849 cu misiunea de a promova progresul social și moral. (A se vedea Saint-Jean-Baptiste Societate.)
Festivitățile au fost susținute de Biserica Catolică și au fost în primul rând religioase în jurul acel moment. Iluminat de focuri de tabără, un obicei tradițional pe Nașterea Sfântului Ioan, care în cele din urmă a ajuns înapoi la festivitățile de pre-creștin Midsummer au fost încă aprinse pe timp de noapte. În plus, au fost organizate primele parade Saint-Jean-Baptiste. Ei au devenit o tradiție importantă în timp. Procesiunea de flotoare alegorice a fost introdus în 1874.
La data de 24 iunie 1880, Saint-Jean-Baptiste Societatea a organizat adunarea tuturor comunităților francofone din America de Nord. Evenimentul a fost primul Congres Național de canadieni francezi (Congres National des Canadiens français). Cu această ocazie, cetățenii din Quebec City au fost primii care aud „O Canada” a Calixa Lavallée, bazat pe un poem de către un judecător de la Curtea Superioară Quebec, Adolphe-Basile Routhier. Piesa a fost comandat de către Societatea Saint-Jean-Baptiste. Acesta a fost bine primit, dar nu a devenit un cântec cunoscut de multi ani. Cuvinte în limba engleză au fost scrise mai târziu pentru un tur regal în 1901. În 1980, „O Canada” a devenit imnul național oficial al Canadei.
În 1908, Papa Pius al X desemnat Sf. Ioan Botezătorul ca patronul de canadieni francezi. De la 1914 la 1923 nu au avut loc procesiunile. În 1925, 91 ani de la banchet Ludger Duvernay în Montreal 24 iunie a devenit o sărbătoare legală în Quebec.
Fête Nationale
Focuri de artificii peste clădirea Parlamentului de construcție în Quebec Quebec City în ajunul de Saint-Jean-Baptiste Day
În Quebec, 24 iunie (Saint-Jean-Baptiste Day), sau National Holiday, este oficial o sărbătoare publică legală plătit acoperite cu respectarea standardelor de muncă Act. În 1977, un ordin în cadrul Consiliului de locotenent-guvernator Hugues Lapointe, la sfatul lui René Lévesque, a declarat 24 iunie sărbătoare națională în Quebec.
În anul următor, Comitetul Național de Organizare vacanță a fost creat. Comisia a încredințat inițial organizarea evenimentelor la festivalurile Société des populaires du Québec. În 1984, cu ocazia celei de a 150-a aniversare a SSJB, organizarea festivităților a fost încredințată naționale des Québécoises et des Québécois Mouvement (MNQ).
Prin ceea ce face o sărbătoare legală, a doua zi a devenit o sărbătoare pentru toate Quebecers, mai degrabă decât doar cele de origine francez-canadian sau catolice. Festivitățile au fost treptat secularizată, în primul rând datorită acțiunilor întreprinse de MNQ, și 23 iunie și 24 au devenit așa cum le știm acum. În timp ce semnificația religioasă a sărbătorii civic este plecat, a doua zi rămâne popular numit la St-Jean-Baptiste sau pur și simplu la St-Jean și este încă observat în biserici.
În 2010 și 2011, franco-Ontarian New Democratic MP Claude Gravelle a introdus un proiect de lege privată membru în Camera Comunelor pentru a recunoaște Day Saint-Jean-Baptiste ca o sărbătoare federală din Canada.
Natura politică a celebrării
Concert public gratuit în Battlefields Park în ajunul de Saint-Jean-Baptiste Day
În timpul și imediat după Revoluția liniștită, Saint-Jean-Baptiste Day a devenit extrem de politizat. Simbolismul religios asociat cu festivităților a fost înlocuit cu idealurile politice ale Quebec separatism.
Guvernatorul General Georges Vanier, care, în calitate de vicerege, a încurajat întotdeauna unitatea și biculturalism, a găsit el însuși ținta de sovereigntists Quebec din Montreal, la Saint-Jean-Baptiste Day, 1964, în care un grup de sovereigntists a avut loc pancarte pe care scria „Vanier vendu” ( „Vanier vinde-out”) și „Vanier fou de la Reine” („Vanier, bufon la Regina”).
Patru ani mai târziu, cu noul prim-ministru Pierre Trudeau, în prezența în ajunul alegerilor generale, o revoltă a izbucnit în ziua de Saint-Jean-Baptiste. Un grup de agitatori au aruncat cu sticle de la prim-ministru într-un efort de a face sa se simta nedorit la ceremonie. Trudeau a fost filmat refuzul de a lua acoperi sau să părăsească tribuna, spunând că el a fost un Quebec și nu s-ar fi intimidat de un mob beat. Scena a fost difuzat la televiziunea de Radio-Canada și CBC de știri de seară. Mulți văzut ca un act deschis de curaj, și sfidare primului-ministru a impresionat electoratului [necesită citare] și a contribuit la Partidul Liberal a câștigat o majoritate semnificativă a doua zi.
Timpul de acoperire televizată a rețelei de limbă franceză SRC de 1969 Montreal parada, realizatori de film Bernard Gosselin și Pierre Perrault au fost rugați să se retragă de la undele radio după comentarii naționaliste și sarcastice. La un moment dat, au sugerat crearea unui Minister de lăudăroșenie și Înaltul Comisariat al kvetching. Nu a fost o revoltă și pictograma Saint-Jean-Baptiste a fost distrus. Acest lucru a dus la întreruperea de parada, care nu a avut loc în anul următor.
În iunie 2009, trupe Quebec Lacul de tocană și Bloodshot Bill, ai cărei membri sunt bilingve Quebeckers anglofone, au fost adăugate la programul de o sărbătoare locală de Ziua Națională în Montreal Quebec numit L’Autre St-Jean („The Other St-Jean” ). Când a devenit cunoscut faptul că acestea ar fi efectuarea de cântecele lor, în limba engleză, au existat mai multe plângeri și mai târziu, muzicienii au fost excluse de la festivitățile. Société Saint-Jean-Baptiste președinte, Mario Beaulieu, a apărat decizia de a anula performanțele acestor muzicieni „, afirmând că limba oficială este limba franceză din Quebec. Cu toate acestea, după ce indignarea publică din comunitățile atât anglofon și francofon, aceste două benzi au fost returnate la programul de când sa clarificat faptul că benzile au fost liberi să cânte cântece în limba engleză, precum și franceză. (Prin regulament, cu toate acestea, programul de St-Jean trebuie să se desfășoare în limba franceză.)
Din punct de vedere istoric, acest festival a încercat să fie mai cuprinzător ca grupuri, în trecut, s-au cântat în creolă și pentru festivitățile din 2008, Samos, „primul aborigen rapper Algonquin-limba din lume”, a cântat la celebrarea Montreal.